De obicei, coping-ul este asociat cu grijă cu stresul, care corespunde răspunsului fizicului la solicitările pe care le primește din mediul exterior și din interiorul său. Natura stresului, în conformitate cu Lazăr, derivă din evaluarea pe care o face un individ despre evenimentul dificil și despre resursele pe care crede că le deține pentru a găsi o modalitate de a-l face față. Stresul capătă o conotație negativă, mizerie, atunci când în fața acestei evaluări individul experimentează anxietate, rigiditate și frică.
Modalitățile prin care indivizii au grijă de stres sunt definite ca stiluri de coping, BLOG, adică modul în care oamenii răspund uneori la adversitate atunci când aceasta se prezintă. Mai ales, ele reflectă modul în care oamenii se adaptează și răspund la situațiile stresante. Există metode de coping utile și strategii disfuncționale.
- Primele asigură administrarea într-o metodă sănătoasă, cele din urmă sunt de obicei ineficiente și provoacă probleme suplimentare.
- Scopul unui traseu psihologic orientat spre bunăstare este de a favoriza strategiile funcționale față de cele disfuncționale. ședință cu psihologul pentru îmbunătățirea bunăstării psihologice
Inteligenta emotionala
A șasea componentă care pare să beneficieze bunăstarea unei persoane este inteligența emoțională. Conceptualizată pentru prima dată de Salovey și Mayer (1990), a fost popularizată ulterior de Goleman în 1995. În special, a fost subliniată ca „capacitatea de a ne recunoaște emoțiile personale și oamenii celorlalți, de a ne motiva și de a ne gestiona pozitiv emoțiile. , fiecare pe plan intern și în relațiile sociale”.
Inteligența emoțională facilitează înțelegerea de sine și a celorlalți dincolo de gradul rațional. Ea deschide porțile către o informație de opusă bazată în primul rând pe lumea emoțională la fel de frumos ca și cea cognitivă. La premisa inteligenței emoționale în concordanță cu Goleman suntem gata să descoperim două tipuri de competențe: o competență privată și una socială.
Expertiza personală conține:
- Constiinta de sine;
Control de sine;
Motivația.
Competența socială include:
- Empatie;
- Abilitati sociale.
Printr-o intervenție care vizează dezvoltarea acestor abilități specifice, pare potențial de stimulare a inteligenței emoționale care este premisa bunăstării unei persoane.
Stil de viata sanatos
Al șaptelea și ultimul ingredient are legătură cu stilul de viață sănătos: mens sana in corpore sano, pentru că spuneau latinii.
Uneori suntem obișnuiți să ne gândim la fizicul și gândurile noastre ca fiind împărțite în comportamente stagnante. În realitate, în om, actualitatea corporală și cea psihologică sunt atent conectate. Când corpul este sănătos, bunăstarea psihologică este facilitată, iar când gândurile sunt sănătoase, bunăstarea fizică poate fi facilitată.
Viața disfuncțională contribuie la apariția situațiilor psihopatologice la fel de bine ca și circumstanțele fiziopatologice. Cele funcționale, pe de altă parte, au un mare efect util: aveți grijă de somn, alimentație, mișcare, gestionarea abuzului de alcool, cofeină și nicotină, pentru a nu sublinia folosirea medicamentelor și a narcoticelor.
Cu psihologul este potențialul de a stabili care sunt componentele practice ale modului de viață al unui singur și de a le pune deoparte pe cele disfuncționale. Concluzii. Depășită ideea că psihologul se ocupă complet de terapia problemelor psihologice, se deschide o stare de lucruri nou-nouță în care specialistul este un promotor energic al bunăstării și bunăstării mintale.
Prin cursuri direcționate, există potențialul de a-și extinde calitatea înaltă a vieții.
Ziua Mondială a Sănătății Mintale a fost sărbătorită la 10 octombrie în fiecare an din 1992. Niciodată mai devreme decât a fost considerată de o importanță primordială bunăstarea mintală, în special după pandemie și izolare. Tema este extrem de captatoare si transversala tuturor grupurilor sociale, la orice varsta si conditie.
Asistăm ulterior la o mai mare conștientizare a priorităților, asemănătoare cu: adoptarea unui stil de viață mai sănătos, grija de tine și trăirea într-o metodă mai echilibrată și mai eficientă pentru atingerea obiectivelor stabilite.
Concepția trendy a individului
Manechinul Bio-Medical este de ani de zile cel mai acreditat de comunitatea științifică, care consideră subiectul ca un purtător de suferință, pasiv, dependent de actualitatea sa personală, clasificând individul după un sens pe deplin advers și neschimbabil.
De la începutul anilor 2000, acest model a fost în mare parte demodat de modelul Bio-Psycho-Social (BPS), care include trei părți cheie:
- „Bio” (persoană),
- „Psiho” (personalitate)
- „Context social).
Individul trăiește, interacționează, se mișcă, relaționează în interiorul situației sale de viață și ar putea să nu mai fie gândit pasiv și subordonat destinului său inevitabil (Bivona, 2017). În consecință, manechinul Bio-Psiho-Social nu se limitează la a identifica factorii cruciali și vulnerabilitățile individului, totuși evidențiază punctele forte, resursele individuale și abilitățile de remediere a dezavantajelor.