Este liberă să-și specifice dorințele și cerințele

0

Profunditatea scăzută poate duce la excluziune socială și poate avea un impact negativ asupra eficienței private. Datorită intervențiilor direcționate, acesta ar putea fi construit și ridicat. Asertivitatea. Al doilea factor care pare să asigure o calitate primordială a vieții este asertivitatea, adică capacitatea persoanei de a se exprima și de a se comporta în conformitate cu propriile sentimente și gânduri.

Un individ asertiv comunică deschis și clar celuilalt, fără a ceda convingerilor interlocutorului. Este liberă să-și specifice dorințele și cerințele, fără să se simtă obligată să ofere explicații sau justificări pentru alegerile și acțiunile ei. Cine are o capacitate asertivă dezvoltată este imun la manipulările opusului și la rezultatele sentimentelor de vinovăție. Are putere deplină asupra propriilor decizii și poate.

Departe de a fi o capacitate care te face rigid și orb în cursul interlocutorului, asertivitatea pregătește individul să fie flexibil în relații: acceptă confruntarea în mod diplomatic, fără a intra în luptă cu celălalt – verifica mai multe – aici.

A fi înzestrat cu asertivitate îi permite individului să se bucure de o înaltă calitate a vieții. Persoana particulară percepe că are o mai mare libertate de selecție în împrejurări care necesită afirmarea cu dăruire și, în același timp, respect, a voinței cuiva. Asertivitatea este un talent care poate fi dezvoltat și educat concret.

Auto-eficacitate

Cel de-al treilea actor care contribuie la o calitate superioară a vieții pare să fie perceput de auto-eficacitate.

Autoeficacitatea, sau oarecum noțiunea de autoeficacitate a lui 1, este ansamblul de convingeri pe care o persoană le are despre capacitatea personală de a avea capacitatea de a face, de a specifica sau de a se dovedi a fi ceva. Aceste percepții sunt capabile să afecteze rezultatul comportamentelor cuiva. Ele ar putea viza funcționarea unui individ ca întreg sau ar putea fi urmărite într-un anumit spațiu al vieții. Și aici ne înțelegem pe noi înșine ca fiind de succes în activități relaționale, familiale, școlare, de muncă, sportive și așa mai departe.

Convingerile despre eficiența personală arată ca s-au format de-a lungul vieții și, în conformitate cu unele studii științifice, pare să depindă de aceste cinci părți:

  • Experiențe de stăpânire: Experiențele anterioare de a stăpâni eficient o anumită sarcină ajută la întărirea sentimentului de auto-eficacitate. Tocmai pentru că până acum am reușit să facem față unui anumit scenariu, ne imaginăm că suntem capabili să o facem în prezent și să avem puterea să o facem în viitor.
  • Expertiza indirectă: observația succeselor obținute de alții, învață că este posibil să atingem acel obiectiv exact și să îndeplinim acea sarcină specifică. Acest lucru devine în mod semnificativ legat atunci când acele succese au fost completate de modele sociale (părinți/profesori) sau de acei oameni care se consideră că au talente comparabile cu cele personale (grupul) ale lui 1.
  • Persuasiunea socială: incitarea și încurajarea indivizilor serioși care cred în potențialul individului de a-și atinge obiectivele contribuie la creșterea sentimentului său de autoeficacitate. Persuasiunea socială pare să fie deosebit de eficientă atunci când este însoțită de ajutor concret și de predare pas cu pas.

Este liberă să-și specifice dorințele și cerințele

Stări fiziologice și emoționale: a te distra cu sănătatea mentală și fizică înseamnă a avea vitalitatea necesară pentru a te simți cu adevărat eficient. Când ești sănătos, te simți pe măsură, energic și calm mental. Acest lucru pregătește persoana să facă față provocărilor pe care le prezintă viața, servind la extinderea sentimentului său de autoeficacitate.
Experiențe imaginative: imaginea mentală a succeselor viitoare pare să-și întărească sentimentul de auto-eficacitate. A fi într-un loc în care să te gândești la situații în care reușești să îndeplinești o sarcină sigură sau să te confrunți cu un scenariu dat, creează încredere în probabilitățile tale de succes. Noțiunea de autoeficacitate a lui 1 ar putea fi întărită prin cursuri orientate spre creșterea acestei percepții.

Expertiza în rezolvarea problemelor

Al patrulea element care pare să asigure bunăstarea unei persoane este rezolvarea problemelor, adică puterea de a gestiona în mod flexibil o problemă atunci când aceasta apare. Din punct de vedere cognitiv, remedierea eficientă a dezavantajelor se face prin următoarele niveluri:

  • Formarea unei ilustrări psihologice a problemei;
  • Identificarea unei posibile secvențe de acțiuni care trebuie implementate pentru dezlegarea problemei;
  • Evaluarea și selectarea secvenței adecvate de acțiuni;
  • Implementarea planului si verificarea rezultatului.

Cu cât persoana respectivă va fi pregătită să se adapteze flexibil la cerințele cadrului, în căutarea unor potențiale soluții, cu atât mai mult va avea capacitatea de a le gestiona în cea mai bună metodă. Această abilitate este transversală tuturor domeniilor unei anumite persoane și vieții relaționale. Rezolvarea problemelor poate fi crescută și consolidată în conformitate cu o intervenție care vizează creșterea acestei capacități. A cincea componentă indicată de Salutogenesis ca sursă de sănătate este moda de coping, adică cel mai bun mod în care oamenii reacționează la circumstanțe antagonice și provocatoare.

ZOSTAW ODPOWIEDŹ

Please enter your comment!
Please enter your name here